Rosu de rubin de Kerstin Gier

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

| | |
What they said: "O călătorie în timp este anunţată de obicei cu câteva minute, ore sau chiar zile înainte, prin senzaţii de ameţeală ce afectează capul, stomacul şi/sau picioarele. Primul salt în timp – numit şi saltul de iniţiere – are loc între al șaisprezecelea şi al șaptesprezecelea an de viaţă al purtătorilor genei. (Extras din Cronicile gardienilor, vol. II, Reguli general valabile)
Uneori poate fi o adevărată povară să trăiești într-o familie cu atât de multe secrete. Cel puțin așa gândește Gwendolyn, o adolescentă de șaisprezece ani, până în ziua în care se trezește brusc în Londra secolului trecut. Atunci își dă seama că s-ar putea ca ea însăși să fie cel mai mare secret al familiei sale, căci a moștenit capacitatea de a călători în timp. Ceea ce nu realizează ea este faptul că n-ar trebui să-ți permiți să te îndrăgostești când te afli prins între două epoci... căci asta poate complica lucrurile și mai tare. Mai ales că nici în trecut lucrurile nu mai sunt cum erau odată...
Dragoste eternă este o trilogie palpitantă, amuzantă și plină de romantism. Urmăriți aventurile tinerei Gwendolyn în volumul al doilea, Albastru de safir."

What I say: Inainte sa incep, vreau sa ii multumesc colegei si prietenei mele Ancuta, care m-a convins sa citesc "Rosu de rubin" si, pentru ca sunt cam falita in ultima perioada, mi-a si imprumutat-o. Acum eu i-am imprumutat "Ingerul noptii". Saraca fata...
Am auzit foarte multe lucruri bune despre seria "Culorile dragsotei" si pe buna dreptate, pentru ca nu dupa orice carte se face film. Subiectul tratat este unul original, care m-a pasionat mereu si chiar mi-a placut felul in care autoarea l-a dezvoltat. Cartea are cateva lipsuri ici-colo, dar despre ele vorbim mai tarziu. Per total, primul volum din seria lui Gier mi s-a parut ok, iar din spusele colegei mele, lipsurile vor disparea odata cu volumul doi, iar eu trebuie sa ma astept sa imi cada fata. De-abia astept :)
Stilul autoarei nu este deloc complicat, ba din contra, se remarca prin simplicitate. Uneori cam prea multa, cu exceptia partilor in care incepe sa scrie despre personalitati istorice. Mama, tipa asta chiar nu a dormit de loc in timpul orelor de isto (spre deosebire de altii...). Mi-a placut mult modul prin care imbina realul cu fantasticul, cum mari personalitati din lumea noastra isi gasesc locul in panza fantastica tesuta de autoare. In final mi-am dat seama ca a iesit o tesatura grozava, care te face sa astepti continuarea cu sufletul la gura. De asemenea, nu am putut sa nu remarc felul in care descrie epocile in care calatoresc eroii nostri, cat de documentata este aceasta femeie in legatura cu cele mai mici amanunte din vremea respectiva. De la atmosfera, la vestimentatie si politeturile schimbate atat de rigid, totul este constuit cu cea mai mare migala de catre o mana de specialist.
Povestea este una destul de complexa, dupa parerea mea. Avem de a face cu multe legaturi de familie, multe nume dubioase si o tona de secrete, care sper ca se vor clarifica in urmatoarele doua carti. Tipa stie ce e suspansul si actiunea, dar din pacate in volumul de fata, nu se prea intampla mare lucru. Bine, Gwen afla un lucru socant si incepe sa se indragosteasca de un baiat foarte misterios (si uneori foarte nesimtit...), dar calatoriile in timp nu sunt foarte "picante" si am avut impresia ca "Rosu de rubin" este doar un preludiu pentru ce se va intampla mai departe. Sper sa si am dreptate. In rest nu prea am de obiectat mare lucru, inafara de faptul ca unele lucruri se intampla mult prea repede, cand ar putea sa fie descrise mai pe larg. Dar e ok.
De secole au existat anumiti oameni care aveau in sange un dar: puteau sa faca salturi in timp si sa schimbe prezentul. Verisoara lui Gwendolyn este una dintre ele. Sau, cel putin, asa gandeste toata lumea. Asta pana cand protagonista merge sa ia niste bomboane pentru matusa ei si se trezeste in 1912... sau, ceva pe acolo. De aici nu mai este mult pana cand Gwen afla ca are un dar foarte rar si ca ea este Rubinul, cel de-al doisprezecelea calator in timp care trebuie sa inchida cercul. Astfel, fata se trezeste intr-un puzzle plin cu secrete si piese lipsa, unde abilitatea ei joaca un rol important. Poate chiar crucial. Si poate ca Gwen s-ar descurca mai bine daca nu ar fi atat de prinsa in ochii lui Gideon.
O poveste interesanta, cu replici haioase un un subiect foarte bun. Merita sa cititi "Culorile dragostei"!

Titlu: Rosu de rubin
Titlu original: Rubinrot
Autor: Kerstin Gier
Anul aparitiei: 2009
Editura: Litera
Site: http://kerstingier.com/ (asta daca stiti cat de cat germana)

Din aceeasi serie:

  • Albastru de safir (vol.2)
  • Verde de smarald (vol.3)






4 comentarii:

corisbookfrenzy spunea...

Tin minte ca eu am luat-o de la biblioteca pentru ca mi-a placut coperta, fara sa stiu ceva despre ea. Am citit-o ca o apucata si, dupa ce am terminat si volumul doi, nu stiam ce sa fac ca sa nu ma mai gandesc la ea pana aparea volumul trei. Nu stiu de ce, dar asta nu m-a impresionat asa de tare.

Rose ღ spunea...

Ieri am terminat Albastru de Safir şi mi-a super-plăcut :) Gideon e aşa un Patch <3 Şi vreau să te îmbrîţişeez pentru că eşti unele din puţinele persoane care scriu 'abia', nu 'abea' - îmi vine să mă urc pe pereţi când văd asta peste tot :))

dark_eyes spunea...

;) Acum am terminat si eu "Albastru de safir". A fost extrem de buna! Mi-a placut enorm. Volumul 3, pazea ca vin!
P.S.: Tot am vrut sa te felicit pentru punctajul de la Evaluare in educatie! Esti tare :)

Rose ღ spunea...

Ce punctaj? Când am zis punctajul meu, că nu mai ştiu :))) Oricum, mulţumesc frumos :*

Trimiteți un comentariu