What I say: Pentru aceasta carte trebuie sa multumesc echipei Libris! Aceasta librarie online, pe care o recomand cu caldura tuturor pasionatilor de lectura si nu numai, ofera o gama larga de carti online in limba romana, dar si un numar impresionant de carti in limba engleza. Nu ezitati sa dati un ochi pe site-ul lor :) Va puteti alge cu niste lecturi superbe pentru zilele in care sunteti blocati in casa, din cauza zapezii...
Stiti deja cat de incantata sunt de acest Carlos Ruiz Zafon, scriitorul care m-a facut sa devorez cele trei carti din trilogia "Cimitirul Cartilor Uitate", fara sa ma pot opri. Asa ca, va dati seama cat de fericita am fost cand am reusit sa pun mana pe Printul din negura.
Volumul de fata a fost o experienta mai mult decat placuta. Daca inainte de lectura nu stiam exact la ce sa ma astept, am avut incredere intr-un singur lucru: Zafon nu ma poate dezamagi. Si nici nu a facut-o, spre bucuria mea! Desi cartea schimba destul de mult tonul si stilul de scriere cu care am fost obisnuita pana acum, va asigur ca cei care au citit "Umbra vantului" si celalalte volume care o preced, vor adora "Printul din negura" la fel de mult si vor aprecia aceasta noua trilogie. Desi cartea are ca si protagonisti trei adolescenti si se spune ca este destinata in mod special cititorilor tineri, cred ca va fi la fel de bine primita si de cei care au trecut de acesta etapa, datorita elementelor horror si a povestii originale.
Un lucru pe care l-am adorat de cand am inceput sa citesc scrierile spaniolului a fost tehnica pe care o utilizeaza, si anume cea a povestirii in rama. Mereu m-a fascinat modul in care Carlos Ruiz Zafon insereaza o poveste in alta, felul in care cele doua se impletesc si dau nastere unei capodopere. E ca si cu papusile rusesti: deschizi una, dai de alta. Pe langa aventurile lui Max, Alicia si Roland, apare si povestea bunicului, iar cea din urma are grija sa aduca o cantitate considerabila de suspans si acel element soft-horror, care da sare si piper intregii lecturi. Apreciez felul in care trecutul se amesteca cu prezentul, potrivindu-se atat de bine incat nu poate exista nicio imperfectiune in construirea lucrarii.
De asemenea, se vede ca, inca de tanar, autorul era un maestru in descrieri. Sunt unele momente care iti dau fiori pe sina spinarii, altele care te lasa fara respiratie. Aceste reactii nu se datoreaza numai faptului ca povestea capata aspecte fantastice destul de infricosatoare, (care, cred eu, pot fi destul de "normale" pentru un cititor experimentat, obisnuit cu povesti mai horror- cei care il "cunosc" pe Strephen King se vor lasa cu greu impresionati), dar modul in care reuseste sa ilustreze atmosfera de mister ce se contureaza tot mai bine pe parcurs este incredibil! Imi place mult cand o carte reuseste cu adevarat sa ma faca sa traiesc in cadrul ei, sa simt tot ceea ce vrea ea sa simt. Cred ca este ceea ce cauta cea mai mare parte dintre persoanele care citesc.
Mi-au placut destul de mult si personajele, in special Max, pe care l-am favorizat pe tot parcursul volumului chiar daca nu este "cheia" povestii, ca sa spun asa. Antagonistul a fost senzational, povestea sa a fost unica iar partea cu statuile m-a zguduit destul de rau. Inca o data, foarte, foarte original, Carlos!
In "Printul din negura" ne mutam impreuna cu familia Carver intr-un orasel de langa mare, uitat de lume si cu foarte putini locuitori. In clipa in care Max patrunde pentru prima oara in casa cea noua, simte ca ceva nu este la locul lui. Povestea spusa de noul sau prieten, Roland, ii confirma suspiciunile. Filmele gasite si cimitirul straniu din spatele casei nu fac decat sa amplifice sentimentul. Dar ce poate face un baiat ajutat de sora si prietenul sau in fata unei fantome hotarate sa duca la capat o veche misiune?
O carte numai buna de citit intr-o seara, cand vreti sa aveti parte de putina adrenalina si o picatura de horror! Recomand cu caldura!
Titlu: Printul din negura
Titlu original: El principe de la niebla
Autor: Carlos Ruiz Zafon
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 1993
6 comentarii:
Sincer, nu mă tentează. Și nu e din cauza recenziei tale, care e foarte bună, apropo, doar că pur și simplu nu-mi inspiră nimic -.-
Foarte frumoasa recenzia! Nu cred ca mai auzisem de cartea asta pana acum, dar din ceea ce ai scris despre ea, pare interesanta!
Nu cred că e genul meu... oricum, drăguță recenzia! :)
Multumesc! Eu zic sa ii dati o sansa cand aveti chef de ceva diferit :)
Cine zice pas lui Zafon inainte de a-i fi citit macar o pagina, fara suparare, dar nu stie ce pierde si rateaza o lectura cu adevarat inteligenta. Nu o lectura horror, ci o poveste spusa cu talent, care are intotdeauna intorsaturi de situatie cu adevarat remarcabile, in care atmosfera este un personaj in sine si in care intotdeauna isi gaseste loc o poveste de dragoste, fara a fi siropoasa sau inutila. :D
Ca bine zici, Sandy :)
Trimiteți un comentariu