Recenzie "Legend" de Marie Lu

luni, 19 august 2013

| | |
What they said: "What was once the western United States is now home to the Republic, a nation perpetually at war with its neighbors. Born into an elite family in one of the Republic’s wealthiest districts, fifteen-year-old June is a prodigy being groomed for success in the Republic’s highest military circles. Born into the slums, fifteen-year-old Day is the country’s most wanted criminal. But his motives may not be as malicious as they seem.
From very different worlds, June and Day have no reason to cross paths—until the day June’s brother, Metias, is murdered and Day becomes the prime suspect. Caught in the ultimate game of cat and mouse, Day is in a race for his family’s survival, while June seeks to avenge Metias’s death. But in a shocking turn of events, the two uncover the truth of what has really brought them together, and the sinister lengths their country will go to keep its secrets."

What I say: Primul lucru pe care ar trebui sa il spun este ca acesta carte va aparea la editura Leda in cursul acestui an sau anul viitor (nu pot sa spun o data, dar va tin la curent). Asa ca, atunci cand o veti vedea pe rafturile librariilor, faceti bine si puneti mana pe ea. O sa aveti parte de o poveste epica.
So... deja stiti cat de mult ador eu distopiile si ca nu ma pot plictisi de ele niciodata. Asa ca nu mai trebuie sa ma justific in alegerea acestei carti. Ceea ce nu stiam cand m-am hotarat sa ma apuc de "Legend" este ca trilogia asta superba concureaza pentru locul intai in topul preferintelor mele. De ce? Pai, ia sa vedem: avem societate distopica. Eroina bad ass. Tip rebel. Actiune. Rasturnari de situatie. Actiune. Scene incendiare. Mild romance. Actiune. Suspans la greu. Tensiune cu carul. Nu stiu pentru voi, dar pentru mine e mai mult decat de ajuns. Si combinat cu stilul de scriere al autoarei... bum! Dar sa intram mai in amanunt.
Nu pot sa spun ca volumul lui Lu vine cu o inovatie in acest gen de literatura, pentru ca este prezenta si aici scheletul tipic distopiilor: societate aparent perfecta, o protagonista care urmeaza orbeste ordine, fortele rebele care stiu adevarul si asa mai departe. Partea buna este ca, cu toate acestea, "Legend" reuseste sa se detaseze si sa iasa din tipare, remarcandu-se cu ajutorul altor elemente. Plus ca nu toata povestea respecta sablonul si unele idei sunt foarte frumoase si pline de originalitate. Mai ales in volumul doi, cand se precipita totul (si asta nu trebuia mentionat aici, dar shhh).
Partea care face aceasta carte sa merite toti banii si tot timpul vostru este, fara doar si poate, actiunea. De mult nu am mai dat de o carte cu un ritm atat de alert, care sa ma faca sa nu o pot lasa din mana nici macar o secunda si care sa ma faca sa imi doresc cu atata disperare sa trec de punctul culminant, ca sa pot rasufla usurata. Cum sa va spun, chestia asta cu actiunea are doua taisuri. Te bucuri ca este atat de multa, pentru ca te face sa evadezi din cotidian si sa ai parte de adrenalina. Odata ce ajungi la apogeu vine greul. Eram intr-o permanenta contradictie. Ma bucuram enorm sa vad scene atat de bine descrise, care te fac sa uiti sa respiri si sa traiesti incredibil intens toata drama, dar pe de alta parte nu stiam cum sa fac termin mai repede. Pentru ca suspansul ma dobora. Pentru ca nu mai aveam rabdare si vroiam sa stiu cum se termina in momentul ala. Pentru ca eram moarta de curiozitate si pentru ca ma nu mai puteam continua cu acel stil alert. Si atunci puneam cartea jos. Pentru maxim un minut. Dupa care o luam iar, fiindca mintea mea se intorcea continuu la Day si June si la toate posibilitatiile lasate neexplorate. Asa ca, acum este clar de ce am citit cartea asta intr-o zi si jumatate, chiar daca am vrut sa o savurez cat mai mult. La unele este imposibil.
Va spuneam de stilul de scriere al autoarei. Tipa reuseste sa te capteze intre litere pe cat de bine stie sa manuiasca creionul (o sa va arat cat de bestial deseneaza mai incolo). Pe langa faptul ca face o treaba minunata cu descrierea, fie ca este vorba de momente dinamice sau pur si simplu o priveliste statica, desfasurarea nu este deloc fortata, totul merge de la sine si Marie are un stil prietenos, usor de citit, incurajand la fiecare pas lectura.
Despre cursul actiunii ce pot sa spun... Unele lucruri, care se vroiau previzibile, s-au lasat asteptate in timp ce adevaratele rasturnari de situatie sunt spectaculoase si exploreaza potentialul acestei trilogii la maixim. Mereu este ceva sa te pastreze in priza, sa mentina ritmul si sa inainteze defasurarea actiunii.
Si acum ajungem la un capitol pe care il intragesc destul de mult: personajele. Nu stiu daca ati citit postul in care ma plangeam de autori si de tendintele lor de a ne lasa finalurile in coada de peste, dar am spus la un moment dat ca Marie Lu se crede George R. R. Martin. Si nu am glumit deloc. Fata omoara pe capete, asa ca aveti grija de cine va atasati. Daca reusiti sa treceti cu bine peste acest aspect, veti ajunge sa va bucurati de June, Day, Tess si celalalte personaje secundare, extrem de bine construite si de inexistenta (Slava Cerului!) unui triunghi amoros. Cei doi protagonisti se completeaza reciproc, lucru imbunatatit de prezenta celor doua perspective, nimic nu pare fortat intre ei si romance-ul cartii nu devine mult prea mult, dar este totusi destul cat sa ma faca pe mine si alti impatimiti niste cititori fericiti (o mica rima). Si ador faptul ca June este dura si lupta. Mi s-a umplut podul de eroine blege, fara suparare. Da, vreau sa traga cu pistolul, sa se bata mai bine ca un baiat si sa le taie gatul inamicilor cu orice unealata taioasa. Numiti-ma violenta si feminista. Sunt. Day, pe de alta parte, este un nou crush... Mama, nici nu stiti cat il iubesc pe baiatul asta :) Si nici cu celalalte pesonaje nu imi este rusine. Fiecare este construit foarte amanuntit si imi place cu Marie le-a atribuit tuturor cate o mica poveste in spate.
Si stiti care este cea mai buna parte? Potentialul viitoarei carti. Nici nu stiti cat de multe lucruri raman neclarificate, gata sa iasa la iveala in "Prodigiy", pentru a ne delecta cu un nou volum incendiar. Asa ca eu va propun sa cititi cartea. E o lectura usoara, incantatoare, cu un viitor senzational. Va spun eu ca trilogia va ocupa un loc de frunte pe rafturile voastre.
In "Legend" suntem transportati intr-o America distopica, condusa de o forma de guvernare stricta, ce pune accentul pe forta militara, precum si pe valorificarea potentialului tarii.Societatea este triata in functie de rezultatele obinute la un test, care verifica cunostintele tuturor tinerilor ce ating varsta la care pot fi repartizati intr-o Universitate, pot munci sau pot fi trimisi in asa numitele institutii de reeducare. Si in acesta Republica traiesc cei doi protagonisti: June, o fata de cincisprezece ani, singurul om din istorie care a obtinut punctajul maxim la Test si al carui viitor este unul cel putin stralucitor si Day, cel mai temut rebel al natiunii, un tanar a carui chip nu este cunoscut si a carui nume este legat de sfidari grave ale ordinii publice si ale legii. O intorsatura de situatie din viata lor ii va aduce pe cei doi tineri fata in fata, sub forma de inamici. Si aceeasi soarta le va dezvalui secretele natiunii in care traiesc.

Titlu: Legend
Autor: Marie Lu
Editura: Putnam Juvenile
Nr. pagini: 320

Si v-am promis ca va arat desene:

Si restul le aveti aici: http://www.marielu.org/media.html

7 comentarii:

Ale Criss spunea...

Ador aceasta carte. Inca mai am de citit al doilea volum. Ma bucur ca Si tie ti-a placut!

Ralu spunea...

Wow! Habar nu aveam că această carte va apărea la editura Leda! Abia aștept să pun mâna pe ea. Faină recenzie! ^^

literestacojii spunea...

Te invit la un mic concurs pe blogul meu :)
http://literestacojii.wordpress.com/2013/08/17/mic-concurs/

roxtao.com spunea...

Super recenzia, imi pare rau ca mi-a luat atat de mult pana sa apuc sa las comentariul :)) Tineam mailul de zile intregi in stand-by, ca sa nu uit sa intru sa iti scriu. De anul trecut de cand am auzit ca o sa apara la Leda am pus cartea asta pe lista, dar tot nu am reusit sa ajung la ea deocamdata. Dar doamne, daca asa arata protagonistul, ar trebui sa ma apuc ACUM de ea! :))

dark_eyes spunea...

Better late than never :D Protagonistul e super! Plus ca inca nu imi vine sa cred ca Marie Lu poate desena asa. Inainte sa scrie facea grafica pentru jocuri deci... Mi-ar placea sa vad manga de la cartile astea desenate de ea. Cred ca ar fi incredibile :)
Da, da, apuca-te! Abia astept sa vad ce spui de ea. Dar mai ales de Prodigy :D

Petrov Mihaela spunea...

Prodigy a aparut in limba romana?

dark_eyes spunea...

@Petrov Mihaela: Din pacate inca nu :(

Trimiteți un comentariu