Recenzie "Fangirl" de Rainbow Rowell

miercuri, 20 noiembrie 2013

| | |
*vreau sa imi cer scuze pentru inactivitatea mea, atat pe blogul meu, cat si pe ale voastre; uneori, scoala ma face sa ma simt ca si intr-un labirint, din care nu pot iesi... But I'm back in black :) *
What they said:"Cath is a Simon Snow fan.
Okay, the whole world is a Simon Snow fan . . .
But for Cath, being a fan is her life — and she’s really good at it. She and her twin sister, Wren, ensconced themselves in the Simon Snow series when they were just kids; it’s what got them through their mother leaving.
Reading. Rereading. Hanging out in Simon Snow forums, writing Simon Snow fan fiction, dressing up like the characters for every movie premiere.
Cath’s sister has mostly grown away from fandom, but Cath can’t let go. She doesn’t want to.
Now that they’re going to college, Wren has told Cath she doesn’t want to be roommates. Cath is on her own, completely outside of her comfort zone. She’s got a surly roommate with a charming, always-around boyfriend, a fiction-writing professor who thinks fan fiction is the end of the civilized world, a handsome classmate who only wants to talk about words . . . And she can’t stop worrying about her dad, who’s loving and fragile and has never really been alone.
For Cath, the question is: Can she do this?
Can she make it without Wren holding her hand? Is she ready to start living her own life? Writing her own stories?

And does she even want to move on if it means leaving Simon Snow behind?"

What I say: Uneori, sunt unele momente in care chiar nu vrei sa faci altceva decat sa stai in pat, cu o patura calduroasa, o cana de ceai si o carte draguta si emotionanta in mana. Nu trebuie sa fie o lectura antrenanta, plina de suspans si actiune ori sa te puna pe ganduri si sa te faca sa meditezi la sensurile vietii. Ci pur si simplu sa te faca sa traiesti acel sentiment de "cald si bine" in timp ce te bucuri de ea. Ai nevoie de o carte "soft", cum imi place sa ii spun, un volum nice and sweet de care sa te atasezi timp de un weekend, perioada in care sa te faca sa uiti ca lumea are si parti mai putin bune, sau ca saptamana ce tocmai a trecut a fost un dezastru si urmatoarea se rezuma la cuvantul haos.
O astfel de carte trebuia sa fie langa mine vinerea trecuta. Asa ca am ales "Fangirl"de Rainbow Rowell. Imi doream de cand am vazut descrierea sa o citesc si cand m-am gandit la volumul ideal care sa imi tina de urat si sa nu imi dea batai de cap, pur si simplu nu am mai scapat de titlul asta. Nu ma asteptam sa imi placa atat de mult, sau sa se transforme intr-o carte la care ma gandesc chiar cu dragoste si placere, demna de raftul meu de "favorites"pe Goodreads. Chiar a fost o surpriza :)
Fangirl este o carte in care m-am regasit, chiar daca nu in totalitate. Nu vreau acum sa va ganditi ca sunt o copie fidela a lui Cath, dar presupun ca toti cei care am citit "Harry Potter" cand eram doar niste pusti ne vom aminti de vremurile bune, pe masura ce lecturam cartea lui Rainbow (misto nume, by the way). Protagonista, o adolescenta de 18 ani, este studenta in primul an la o Universitate la care nu vroia sa mearga si proaspat abandonata de sora ei geamana, Wren (pornita sa isi testeze limitele de freshman si duca la indeplinire versurile cu "You gotta fight for your right to party!"). Ei bine, toate astea nu ar fi probleme atat de grave pentru alte persoane, insa Cath simte ca lumea ei se duce usor de rapa. Nu vrea sa cunoasca oameni noi si sa socializeze, nu vrea sa iasa manga din niste petreceri aglomerate si zgomotoase si cu siguranta nu vrea ca si colega de camera o tipa ciudata si mai mare, care aduce baieti diferiti in fiecare zi cu ea. Asta, daca trece prin camera lor de camin. Nu, viata ideala pentru fata noastra este sa fie acasa, impreuna cu tatal lor nu tocmai normal, cu Wren si calculatorul ei mult iubit, scriind la un nou capitol din "Carry on, Simon". Pentru ca Simon Snow este totul. Cath nu exista fara Simon, sau fara lumea lui, fara tricourile si comentariile despre fanfic-ul ei, asa cum nici fanfiction-ul nu exista fara ea. Realitatea ei nu este lumea noastra, ci spatiul dintre randurile in care Baz si Simon se lupta cu iepuri demonici si alte creaturi ciudate. Hm, fara indoiala, eroina este exemplul viu pentru cuvantul fangirl.
Totusi, dupa cum stiti, viata are ca scop principal schimbarea, asa ca devine o chestiune de timp pana cand Cath va realiza ca trebuie sa se adapteze. Dar daca asta inseamna sa lase in urma relatia speciala pe care o avea cu Wren? Sau, mult mai rau, sa renunte la Simon Snow si la rolul de Magicath?
Era clar, de la bun inceput, ca Simon Snow este doar o masca, in spatele careia se ascunde fiecare poveste care ne-a marcat in mod special copilaria si nu numai. In cazul meu, Harry Potter. Parca ma vedeam pe mine in amintirile ei, stand la usa librariei, la sapte dimineata, in frigul iernii, ca sa cumpar cat mai repede volumul sapte si sa il pot devora intr-o singura zi. Desi nu am scris niciodata fanfiction, am fost (si sunt) cu adevarat o fangirl la capitolul asta. Pur si simplu trebuie sa am fiecare obiect HP! Tricoul meu preferat are scris pe spate "I solemnly swear I'm up to no good" si cred ca obiectul meu favorit este bagheta lui Albus Dumbledore, pe care am dat o gramada de bani. Sentimentele lui Cath sunt aceleasi pe care le traim noi toti, cei care facem parte dinntr-un asa numit fandom, sau iubim peste normal o carte/trilogie/serie. Este inevitabil, atunci cand esti un bookworm booklion. Si nu este un lucur rau, desi uneori ne poate afecta destul de mult comportamentul fata de alte persoane.
In orice caz, am spus toate lucrurile de mai sus pentru a va arata cat de bine reuseste autoarea sa surprinda mentalitatea unui astfel de individ, reusind sa transmita atat de multe prin comportamentul lui Cath si gandurile ei! Pur si simplu m-am indragostit de felul in care isi construieste personajele, iar faptul ca numarul lor este destul de redus este un atuu in vederea obtinerii efectului dorit de Rowell. Dupa ce termini volumul de fata te simti de parca tocmai pleci de la o intalnire cu cei mai buni prieteni ai tai, alaturi de care tocmai ai petrecut o zi minunata, vorbind despre verzi si uscate. Intotdeauna mi-a placut sa "intalnesc" noi amici prin intermediul paginilor; intr-o perioada, era motivul principal pentru care citeam.
Chiar si asa, am realizat mai tarziu, dupa cum a facut si a noastra protagonista, ca uneori viata bate cartea. Si despre asta doreste si Rainbow sa ne vorbeasca, prin intermediul acestei frumoase povesti. Desi lumea fantastica este un lucru constant in viata noastra, pe care am invatat sa il pretuim si la care apelam cand dorim, nu trebuie sa ne inlocuim niciodata propriile experiente si trairi cu unele ireale. Pentru ca viata trebuie traita, cu bune sau rele. Niciodata nu o sa poti sa traiesti, in adevaratul sens al cuvantului, prin carti. Am invatat lucrul asta, atat in maniere frumoase, cat si in cele mai dure si mi-a facut un bine sa imi reamintesc odata cu "Fangirl" si Cather. Asadar, mi se pare ca ideea cartii este geniala. M-a atras inca de cand am citit descrierea si am adorat felul in care a fost dezvoltata.
Ritmul volumului nu este, dupa cum am spus, unul alert. Nu o sa pretind niciodata ca am stat cu sufletul la gura cand am citit sau ca, la un moment dat, situatia a luat o intorsatura pe care nu o asteptam. Doar ca totul a fost atat de... placut. "Fangirl" mi-a dat sentimentul acela de confort pe care il cautam, m-a facut sa vreau sa nu mai termin niciodata, fara sa foloseasca tone de suspans. Naratiunea in sine, desi nu consta in nimic deosebit, era o adevarata delectare. Asta ma face sa compar cartea cu o prajitura :)) Si totusi, oricat de mult mi-a placut pe parcurs, nu mi-am imaginat ca, de indata ce am vazut "Sfarsit" pe ultima pagina, am sa ma simt de parca am mai pierdut un prieten. De obicei, ma astept sa fiu asa dupa carti de genul "Allegiant" sau "Clockwork Princess"; asa ca volumul lui Rowell m-a mai luat odata prin surprindere, din cauza atasamentului total neasteptat pe care l-am dezvoltat pentru Cath, Levi, Wren si Reagan si pentru modul trasnit si adorabil in care este descris acest an nebunesc de Universitate.
De asemenea, nu am putut sa nu admir cat de frumos se insista pe notiunea de scris. Poate stiti cat de mult s-a remarcat partea de fan fiction in zilele de astazi si, desi nu consider chestia asta un lucru rau, cred totusi ca nu este la fel de productiv ca si scrisul propriu-zis. E mult mai usor sa imprumuti lumea si personajele deja create de cineva, insa sadisfactia pe care o ai cand reusesti sa dai nastere unui erou sau unui taram folosindu-te doar de imaginatia ta si de cantitatea de talent si ambitie de care dispui... mi se pare superb! E unul dintre cele mai complexe si mai superbe sentimente din cate exista. Recomand tuturor, desi da dependenta!
Daca tot vorbim de scris, trebuie sa mai spun ca stiulul de scriere al autoarei mi s-a parut foarte ok; maniera a fost una detasata, dar in acelasi timp placuta, iar finalul este extrem de bine ales. Respect decizia de a lucra la persoana a treia si pot sa spun ca a fost una inspirata.
Nu prea gasesc nimic de criticat la "Fangirl". O recomand tutror celor care cauta ceva relaxant, ceva care sa le ofere acel "altceva"din lectura, chiar daca nu intram in fantasy si care nu isi doresc neaparat actiune sau deep-emotional-things.Si celor care stiu cum e sa fii "fangirl"in unele ocazii sau in viata de zi cu zi :D

Titlu: Fangirl
Autor: Rainbow Rowell
Editura: Martin's Griffin
Nr. pagini: 438




12 comentarii:

BuburuzaBia spunea...

Pare destul de interesant. Vad ca citesti sau ai citit 'Comedianta' ...cum ti se pare?

iri spunea...

de ceva vreme tot vreau s-o citesc si acum cu atat mai mult. o fi aparut si la noi? :-?

Ale Criss spunea...

Booklion. I got the reference \:)
Pare o carte buna, genul meu.

Eny eNy spunea...

De cand am auzit de ea mi s-a parut interesanta acum dupa recenzia ta ma gandesc serios sa o citesc ... oare o sa apara si la noi??

dark_eyes spunea...

@Bia: Imi place foarte mult! Nu citesc decat cateva pagini pe zi si sunt momentul meu favorit :) Chiar ador stilul de scriere!
@Iri: Nu, din pacate nu a aparut. Dar poate ca... In orice caz, citeste-o!
@Ale: Ieeee, another booklion! Chiar e draguta, trebuie sa o citesti :D
@Eny: Daca ne rugam la Sfantul Cartilor, poate se intampla o minune :))

Dubhe spunea...

De când a apărut am zis că o să-mi placă cartea asta. Recenzia ta nu a făcut decât să mi-o doresc mai mult. Sper să apară cât mai repede la noi sau să fac rost de ea, pentru că m-am cam săturat de citit pe kindle, a început să mă doară capul de la orice fel de ecran. -.-

Vero spunea...

Ai citit Eleanor and Park si Attachaments? Eu vroiam sa ma apuc de Eleanor and Park, dar apoi mi-am dat seama ca a aparut The Fiery Heart, si imediat m-am apucat, ieri.
Apropo, ai vazut ca a aparut coperta Silver Shadows (vol. 5)?

Proiectul Jester spunea...

Va invitam sa sustineti un proiect cultural pentru copii. "Povestea lui Jester" este un site de unde puteti descarca gratuit povesti bogat ilustrate si cu texte accesibile varstei. Cu ajutorul unei imprimante obisnuite obtineti o colectie de carticele numai bune de citit si de colorat. Textele si ilustratiile sunt puse la dispozitie de scriitori, traducatori si ilustratori profesionisti care sustin acest proiect din entuziasm si daruire.

Va rugam sa ne vizitati siteul si sa ne sprijiniti descarcand povesti. Adresa proiectului este http://www.povestealuijester.ro . Va multumim.

Patricia Chioaru spunea...

Ahh, vreau sa citesc cartea! <3

Mella .Cookie spunea...

vreau sa o comand. unde ai citit-o?

dark_eyes spunea...

@Mella: Eu am citit-o pe kindle, insa cartea este disponibila aici:
http://www.libris.ro/fangirl-9781447263227--p787290.html
http://www.books-express.ro/book/9781447263227/Fangirl,YF.html
Si, din strainatate, dar cu transport gratuit si un pret foarte bun, aici:
http://www.bookdepository.com/Fangirl-Rainbow-Rowell/9781447263227
Sa ai grija, e in engleza! La noi nu a fost publicata!

Leontina spunea...

Sună așa drăăăguuuțțțț după cum ai descris-o tu! Bine, eu nu m-aș considera fangirl, de aceea am cam avut dubii legate de cartea asta, dar modul în care ai descris-o tu m-a făcut să mă răzgândesc oarecum. Singura mea grijă ar fi aceea că cartea asta a fost super ridicată în slăvi pe youtube și mereu mă păcălesc cu genul ăsta de chestii.
Și, da, scrisul și crearea unei lumi de tine singur e un sentiment pe cinste :)

Trimiteți un comentariu